Azi am realizat pentru prima dată că sunt cu adevărat gata să am copii. Adică, nu anul acesta, și nici la anul, și probabil nici peste un an, dar, în principiu, sunt gata.
M-am gândit, ce ar fi important să-i învăț, sau cel puțin să încerc. Iată gândurile mele.
I-aș învăța că e foarte important să știi să râzi de tine. Căci să râzi de alții e simplu.
Le-aș spune că este absolut necesar să poți merge la compromis. Chiar dacă ai dreptate.
Aș încerca să le explic că greșelile sunt parte din viață. Atât greșelile noastre, cât și greșelile altora.
Le-aș povesti că să fii îndrăgostit este extraordinar! Chiar dacă nu e reciproc.
Aș încerca să-i învăț să se simtă bine și atunci când sunt în companie doar cu sine însuși. Pentru că atât de mulți oameni devin dependenți de televiziune, internet, rețele sociale, doar pentru că nu pot suporta să fie singuri.
Le-aș povesti că majoritatea oamenilor preferă să primească, mai degrabă decât să dea. Astfel, majoritatea oamenilor nu au ceea ce vor, și se simt nefericiți. Iar dacă înveți să te bucuri atunci când dai - ai mult mai multe motive pentru zâmbet.
Le-aș spune că este foarte important să dai respect altora. Că e mai bine să greșești acordând respect, decât să privezi de stimă pe o persoană cu adevărat demnă.
Și le-aș zice că, deși pot să-i învăț multe lucruri, eu tot pot da greș, pentru că eu sunt mai întâi om, iar apoi părinte. :)
PS: părinții tot au multe de învățat, toată viața.
